|
Mesaj de la
Jeshua prin Pamela Kribbe
Istoria galactică a Lucrătorilor în Lumină
Naşterea sufletului
Sufletele Lucrătorilor în Lumină s-au născut cu mult înainte ca pământul şi
omenirea să ia fiinţă.
Sufletele s-au născut în valuri. Acesta este sensul în care sufletele sunt
eterne, fără început şi fără sfârşit. Dar în alt sens, ele se nasc la un moment
dat. În acest moment conştiinţa lor ajunge la un sentiment de sine individual.
Înainte de acest moment, ele sunt deja acolo dar, doar ca o posibilitate. Cu toate
acestea, nu există încă o conştiinţă de sine sau de altul.
Conştiinţa "eu" apare atunci când ,cumva , este trasată o linie de
demarcaţie între grupurile de energii. Am să apelez la metafore pentru a
explica acest lucru.
Gândiţi-vă pentru o clipă la un ocean şi imaginaţi-vă că acesta este un câmp
imens de energie care curge, fluxuri care se amestecă în mod constant şi în
parte. Imaginaţi-vă că o conştiinţă difuză străbate întregul ocean. Numiţi-l spiritul oceanului, dacă doriţi. După un
timp, în anumite locuri din ocean apar
concentrări de conştiinţă. Conştiinţa aici este mai concentrată, mai puţin difuză decât în imediata sa
apropiere. Pe tot cuprinsul oceanului există o diferenţiere în curs de
desfăşurare, care conduce la dezvoltarea unor forme în interiorul oceanului.
Aceste forme, care sunt puncte de conştiinţă concentrate, se mişcă independent
de mediul lor. Experienţa lor despre ele însele este diferită de cea a oceanului
(spiritului). Ceea ce se întâmplă aici este naşterea unui sentiment rudimentar
de sine sau conştiinţă de sine.
De ce apar puncte concentrate de
conştiinţă în unele părţi ale oceanului, mai degrabă decât în altele? Acest
lucru este foarte greu de explicat. Puteţi simţi, totuşi, că există ceva foarte
natural în acest proces? Când aruncaţi seminţe pe un strat de pământ observaţi
că plantele mici care vor încolţi, fiecare va creşte în timpul şi ritmul ei
propriu. Unele nu vor creşte la fel de mari sau la fel de uşor ca şi celelate.
Unele nu vor creşte deloc. Există diferenţiere în teren. De ce ? Energia din
ocean (spiritul oceanului) caută intuitiv cele mai bune expresii posibile
pentru multiplele sale fluxuri sau nivele de conştiinţă.
În timpul formării punctelor individuale de conştiinţă în ocean, există o
putere care lucrează asupra oceanului din exterior, sau aşa pare. Aceasta este puterea inspiraţiei divine, care poate fi concepută ca
aspectul masculin a ceea ce a creat. Întrucât oceanul reprezintă partea
feminină, receptivă, aspectul masculin poate fi vizualizat ca razele de lumină care
penetrează oceanul consolidând procesul de diferenţiere şi de separare în
bucăţi individuale de conştiinţă. Ele sunt ca razele de soare care încălzesc stratul
germinativ.
Oceanul şi razele de lumină formează împreună o entitate sau o existenţă care
poate fi asemuită cu un arhanghel. Este o energie arhetipală, cu un aspect atât
masculin cât şi feminin şi este o energie angelică, care se manifestă sau se
exprimă pe sine. Vom reveni la noţiunea de arhanghel mai în detaliu în ultimul capitol
din partea I, numit "Sinele de Lumină."
După ce sufletul se
naşte ca o unitate individuală a conştiinţei, părăseşte încet starea oceanică
de unitate care a fost casa lui pentru o lungă perioadă de timp. Sufletul
devine din ce în ce mai conştient în a fi separat şi pe cont propriu.
Odată cu această conştiinţă, un sentiment de pierdere sau lipsă apare în suflet
pentru prima dată. Când sufletul porneşte pe calea sa de explorare ca entitate
individuală, sufletul va duce cu sine un anumit dor de întregire, dorinţa de a
aparţine la ceva mai mare decât el însuşi. Adânc în sine, sufletul va păstra
amintirea unei stări de conştiinţă în care totul este Una, în care nu există un
"eu" sau un " altul ”. Aceasta este ceea ce el consideră că ar fi
"acasă" : O stare de unitate
extatică, un loc de deplină siguranţă şi fluiditate.
Cu această amintire în adâncul memoriei sale, sufletul îşi începe călătoriile
sale de-a lungul realităţii, de-a lungul a nenumărate domenii de experienţă şi
de explorare interioară. Sufletul nou-născut este condus de curiozitate şi are
o mare nevoie de experienţă. Acesta a fost elementul absent în starea oceanică
de unitate. Sufletul este acum capabil de a explora în mod liber tot ce doreşte
să exploreze. Este liber să caute plinătatea în tot felul de moduri.
În cadrul universului, există nenumărate planuri ale realităţii de explorat.
Pământul este pur şi simplu unul dintre ele şi unul care a luat fiinţă relativ
târziu, vorbind pe scară cosmică. Planurile realităţii sau dimensiunile îşi au
originea în nevoile interioare sau în dorinţe. Ca toate creaţiile, ele sunt
manifestări de viziuni interioare şi influenţe ale lor. Pământul a fost creat
dintr-o dorinţă interioară de a reuni elemente din realităţi diferite, care s-au
ciocnit una cu cealaltă. Pământul a fost destinat să fie un creuzet pentru o
gamă mare de influenţe. Vom explica acest lucru mai jos. Pentru aceasta este
suficient acum să spunem că pământul a fost un nou-venit pe scena cosmică şi că
multe suflete au trăit multe vieţi de explorare şi dezvoltare pe alte planuri
ale realităţii (planete, dimensiuni, sisteme stelare, etc) cu mult înainte ca
pământul să se fi născut.
Lucrătorii în Lumină sunt suflete care au trăit multe, multe vieţi în aceste
alte planuri, înainte de a se fi încarnat pe pământ. Aceasta este ceea ce îi
distinge de "sufletele pământ", aşa cum noi le vom numi pentru motive
de convenienţă. Sufletele Pământ sunt suflete care s-au încarnat în corpuri
fizice pe pământ relativ devreme în dezvoltarea lor ca unităţi individualizate
de conştiinţă. S-ar putea spune că şi-au început ciclul lor de viaţă pe pământ,
când sufletele lor erau în stadiul copilăriei. În acel moment, sufletele
Lucrătorilor în Lumină erau deja "crescute." Ei au trecut prin multe
experienţe deja şi tipul de relaţie pe care îl au cu sufletele pământ poate fi
asemănat cu cel de părinte -copil.
Dezvoltarea vieţii şi conştiinţei pe pământ
Pe pământ, evoluţia formelor de viaţă a
fost strâns legată de dezvoltarea interioară a sufletelor pământ. Deşi nici un
suflet nu este ataşat la o planetă în mod special, despre sufletele pământ se
poate spune că sunt native ale planetei
voastre. Acest lucru se datorează faptului că creşterea şi expansiunea lor aproape coincide cu proliferarea formelor de viaţă pe pământ.
Când se nasc unităţi individuale de conştiinţă , ele sunt oarecum similare cu
celulele fizice simple în ceea ce
priveşte structura şi posibilităţile. Ca şi celulele individuale au o structură
relativ simplă, mişcările interioare ale unei conştiinţe nou-născute sunt
transparente. Nu există multă diferenţiere în ele. Există o lume de
posibilităţi la picioarele lor, atât
fizică, cât şi spirituală. Dezvoltarea de la o unitate nou-născută de conştiinţă
la un tip de conştiinţă care este auto-reflexivă şi capabilă de a observa şi de
a reacţiona la mediul său, poate fi aproximativ comparată cu evoluţia de la un
organism unicelular la un organism viu ,complex , care interacţionează cu
mediul său în mai multe moduri.
Aici comparăm dezvoltarea conştiinţei
sufletului cu dezvoltarea biologică a vieţii şi facem acest lucru, nu doar prin
intermediul metaforei. De fapt, dezvoltarea biologică a vieţii , aşa cum a avut
loc pe pământ , ar trebui să fie privită pe fundalul unei nevoi spirituale legată
de explorare şi experienţă din partea sufletelor pământ. Această nevoie sau
dorinţă de explorare a dat naştere la bogata varietate de forme de viaţă pe
pământ. Aşa cum am mai spus, creaţia este întotdeauna rezultatul unei mişcări
interioare a conştiinţei. Deşi teoria evoluţionistă îmbrăţişată în prezent de
ştiinţa voastră, descrie în mod corect dezvoltarea unor forme de viaţă de pe
planeta voastră, într-o oarecare măsură ea ratează complet impulsul interior, "ascuns" în
spatele acestui proces profund creator. Proliferarea formelor de viaţă pe pământ a fost urmarea mişcărilor interioare de la nivelul
sufletului. Ca întotdeauna, spiritul precede şi creează materia.
La început, sufletele pământ au fost întrupate în cele mai rudimentare forme
fizice de sine: organisme unicelulare. După o perioadă, când au câştigat
experienţă şi au integrat-o în
conştiinţa lor, a fost nevoie de mijloace mai complexe de exprimare
fizică. Acestea sunt formele mai complexe de viaţă ce s-au propulsat în fiinţă.
Conştiinţa care a creat forme fizice care să răspundă nevoilor interne şi
dorinţelor sufletelor pământ , a fost conştiinţa colectivă primară de pe pământ
.
Formarea de noi specii şi încarnarea sufletelor pământ în membri individuali ai acestor specii,
reprezintă o mare experienţă de viaţă şi
conştiinţă. Deşi evoluţia este
conştiinţă-condusă, ea nu este condusă de accidente sau incidente, nu trebuie
să urmeze o linie predestinată de dezvoltare. Acest lucru se datorează faptului
că conştiinţa însăşi este liberă şi imprevizibilă.
Sufletele pământ au experimentat tot
felul de forme de viaţă animală. Ele au locuit mai multe tipuri de corpuri
fizice în regnul animal, dar nu toate au
experienţă pe aceeaşi linie de dezvoltare. Calea de dezvoltare a sufletului
este mult mai fantezistă şi aventuroasă decât presupuneţi. Nu există legi
superioare sau exterioare vouă. Voi sunteţi legea pentru voi. Deci, de exemplu,
dacă aveţi dorinţa de a experimenta viaţa din punctul de vedere al unei
maimuţe, s-ar putea ca la un moment dat, în timp, să vă găsiţi trăind în corpul
unei maimuţe începând fie de la naştere, fie ca un vizitator temporar. Sufletul,
în special sufletul tânăr, caută experienţă şi exprimare. Acest îndemn de a
explora este cauza pentru diversitatea de forme de viaţă care a înflorit pe
pământ.
În cadrul acestui mare experiment de viaţă, naşterea formei de viaţă umane a
marcat începutul unei etape importante în dezvoltarea conştiinţei suflet de pe
pământ. Înainte de a explica aceasta în detaliu, vom discuta mai întâi stadiile
de dezvoltare ale sufletului interior, în general.
Evoluţia conştiinţei : copilărie, maturitate, bătrâneţe
Dacă ne uităm la dezvoltarea conştiinţei sufletului ,după ce s-a născut ca o
unitate individuală, ea trece aproximativ prin trei stadii lăuntrice. Aceste
stadii există independent de particularităţile planului realităţii (planetă,
dimensiune, sistem stelar) în care conştiinţa alege să sălăşluiască sau să
experimenteze.
1) Stadiul inocenţei (paradis)
2) Stadiul ego-ului ("păcat")
3) Stadiul "celei de- a doua
inocenţe " (iluminare)
Metaforic, aceste stadii se pot compara cu copilăria, maturitatea şi
bătrâneţea.
După ce sufletele se nasc ca unităţi individuale de conştiinţă, ele părăsesc
starea oceanică de unitate pe care şi-o amintesc ca binecuvântată şi complet
sigură. Ele merg apoi să exploreze
realitatea într-un mod cu totul nou. Cresc încet, conştiente de ele însele şi
de modul în care sunt unice în comparaţie cu tovarăşele lor de călătorie. Sunt
foarte receptive şi sensibile în acest stadiu, ca un copil care se uită la lume
cu ochii larg deschişi, exprimându-şi curiozitatea şi inocenţa.
Această etapă poate fi numită paradisiacă, deoarece experienţa de unitate şi de
siguranţă este încă proaspătă în memoria sufletelor nou-născute. Ele încă sunt
aproape de casă şi nu pun la îndoială
dreptul lor de a fi cine sunt.
În timp ce călătoria lor continuă, memoria originii dispare pe măsură ce ele se
cufundă în diferite tipuri de experienţe. Totul este nou la început şi în
stadiul copiăriei totul este absorbit în mod nediferenţiat. O nouă etapă apare
atunci când sufletul tânăr începe să se experimenteze pe sine însuşi ca punct
focal al lumii sale. Apoi începe să realizeze că chiar există un astfel de lucru
ca "eu" şi "altele",
şi începe să experimenteze modul în care-şi
poate influenţa mediul în care
acţionează. Însăşi noţiunea de a face ceva care decurge din propria-ţi
conştiinţă este nou. Înainte de asta a existat o mai mult sau mai puţin pasivă
decizie în ceea ce priveşte urmarea fluxurilor. Acum în suflet există un
sentiment crescând în ceea ce priveşte puterea sa de a exercita o influenţă
asupra a ceea ce experimentează.
Acesta este începutul etapei ego-ului.
Ego-ul reprezenta iniţial capacitatea de a vă utiliza voinţa pentru a afecta
lumea exterioară. Vă rugăm să reţineţi că la origine, funcţia ego-ului a fost pur şi simplu de a permite sufletului să se experimenteze
pe deplin ca o entitate separată. Aceasta este o dezvoltare naturală şi
pozitivă în evoluţia sufletului. Ego-ul nu este "rău" în sine. Cu
toate acestea, tinde să fie expansiv sau agresiv. Atunci când sufletul
nou-născutului îşi descoperă capacitatea de a-şi influenţa mediul, acesta se
îndrăgosteşte de ego-ul său. Îngropată adânc în memorie, există încă o amintire dureroasă în sufletul acum matur;
îşi aminteşte casa, îşi aminteşte
paradisul pierdut. Ego-ul pare să aibă un răspuns la această durere, la acest
dor de casă, pare capabil să permită sufletului să obţină, în mod activ ,
o conexiune la realitate. Astfel intoxică sufletul încă tânăr cu iluzia
puterii.
Dacă a existat vreodată o cădere de la
har sau o cădere din paradis, aceasta a fost
: ademenirea conştiinţei sufletului tânăr de posibilităţile ego-ului
prin promiterea puterii. Cu toate acestea, scopul însuşi al conştiinţei, fiind
născută ca suflet individual, este de a
explora, de a experimenta tot ceea ce este: şi paradisul la fel ca şi
iadul,şi inocenţa la fel ca şi "păcatul". Deci căderea din paradis nu
a fost un "drum greşit." Nu
există nici o vinovăţie ataşată la aceasta, în afara cazului în care voi
credeţi că este. Nimeni nu vă învinovăţeşte în afară de voi.
Când sufletul tânăr devine matur, există o schimbare la un "eu-punct
central" ca mod de a urmări şi experimenta lucrurile cu care se
confruntă. Iluzia puterii adânceşte separarea dintre suflete în loc să
întărească conectarea lor. Din această cauză, singurătatea şi un sentiment de
înstrăinare îşi fac apariţia în adâncul
sufletului. Deşi nu este conştient de asta, sufletul devine un luptător, un
războinic pentru putere. Puterea pare a fi singurul lucru care destinde
mintea - pentru un timp.
Am distins astfel a treia etapă în dezvoltarea conştiinţei sufletului : etapa
de iluminare, " a doua
inocenţă " sau bătrâneţea. Vom avea multe de spus mai târziu în această
serie despre această etapă şi, în special despre tranziţia de la a doua la a
treia etapă. Acum ne vom întoarce la povestea noastră despre sufletele pământ
şi vom clarifica modul în care trezirea la stadiul de ego se potriveşte cu
apariţia fiinţelor umane pe pământ.
Sufletele pământ intră în etapa ego-ului; apariţia fiinţelor
umane pe pământ
Stadiul în care sufletele pământ au
experimentat viaţa ca plante şi animale a coincis cu etapa de inocenţă
sau paradisiacă la nivel interior. Viaţa a înflorit pe pământ sub îndrumarea şi
protecţia fiinţelor spirituale din tărâmurile angelice şi Device. (Devaşii lucrează
la nivel eteric, adică mai aproape de lumea fizică decât îngerii). Corpurile
eterice ale plantelor şi animalelor au fost în mod egal receptive la îngrijirea
şi hrănirea de către energiile materne din tărâmul angelic şi Devic. Ele nu
aveau tendinţa să "se elibereze " sau să plece să-şi găsească modul
lor propriu de a face lucrurile. Exista încă un mare sentiment de unitate şi
armonie între toate existenţele vii.
Apariţia omului-maimuţă, însă, a marcat un punct de transformare în dezvoltarea
conştiinţei. În mod hotărâtor, prin mersul biped, în poziţie verticală şi prin dezvoltarea
creierului, conştiinţa care se află în omul maimuţă începe să aibă un control
mai bun asupra mediului său. Conştiinţa întrupată într-un antropoid începe să
experimenteze cum este să aibă mai mult control asupra mediului din imediata sa
apropiere. Începe să-şi descopere propria putere, propria capacitate de a-şi
influenţa mediul. A început astfel să-şi experimenteze liberul arbitru.
Această evoluţie nu a fost întâmplătoare. A fost răspunsul la o nevoie
interioară simţită de sufletele pământ, o nevoie de a explora individualităţi
la nivele mai profunde decât înainte. Creşterea conştiinţei de sine a
sufletelor pământ a pregătit scena pentru apariţia, în termeni biologici a
omului, fiinţa umană pe care o ştim.
Când sufletele pământ au fost pregătite să intre în stadiul ego-ului, prin
crearea omului s-a permis acestor suflete să experimenteze o formă de viaţă cu liber arbitru. Au fost înzestrate, de
asemenea, cu o mai bună conştientizare de "eu", spre deosebire de
"altul". Cu aceasta, scena a fost pregătită pentru eventualele conflicte
dintre " interesul meu" şi "interesul tău", "dorinţa
mea" şi "dorinţa ta". Individualitatea a fost separată de la
unitatea de sine, de la ordinea naturală de " a da şi a primi ",
pentru a afla ce alte căi au devenit posibile. Acest moment a marcat "sfârşitul paradisului" pe pământ, dar vă rugăm să nu concepeţi acest
lucru ca pe un eveniment tragic, ci ca pe un proces natural, ca şi anotimpurile
anului vostru. A fost o schimbare naturală de evenimente pentru a vă permite,
în cele din urmă , să puteţi echilibra divinitatea şi individualitatea în interiorul
fiinţei voastre.
Atunci când conştiinţa sufletului pământ a intrat în etapa ego-ului şi a
început să exploreze "existenţa umană", fiinţele Device şi angelice
încet s-au retras din scenă. Este în însăşi natura acestor forţe să respecte
liberul arbitru al tuturor energiilor pe care le întâlnesc. Ele nu-şi vor
exercita influenţa lor neinvitate. Deci, conştiinţa ego-ului a fost eliberată
şi sufletele pământ s-au familiarizat cu toate privilegiile şi dezavantajele
puterii. Aceasta a afectat, de asemenea, regnul vegetal şi animal. S-ar putea
spune că această energie războinică, în curs de dezvoltare, a fost parţial
absorbită de aceste tărâmuri non-umane, creând un sentiment de harababură în
cadrul lor. Acesta este încă prezent şi astăzi.
Cînd sufletele pământ au râvnit noi spaţii de experienţă, aceasta le-a făcut
receptive la influenţe exterioare noi. Aici vrem să atragem atenţia în mod
special la tipurile de influenţe extraterestre, galactice care au afectat
foarte mult sufletele pământ mature, dar încă tinere. În acest moment al
poveştii noastre, au intrat în scenă
sufletele pe care le-am numit sufletele Lucrătorilor în Lumină .
Influenţele galactice asupra omului şi pământului
Când vorbim de influenţe galactice sau
extraterestre, ne referim la influenţele energiilor colective asociate cu
energiile anumitor sisteme de stele, stele sau planete. În univers, există
multe nivele sau dimensiuni ale existenţei. O planetă sau o stea poate exista
în diferite dimensiuni, variind de la materie mai densă, la dimensiuni mai
eterice. În general, comunităţile galactice care au influenţat sufletele pământ
au existat într-o realitate mai puţin "densă" sau materială decât
există pe pământ.
Tărâmurile galactice erau locuite de
suflete mature care s-au născut cu mult înainte de sufletele pământ care erau
suflete tinere şi erau în primul lor stadiu de ego. Când pământul a început să
fie populat de tot felul de forme de viaţă şi în cele din urmă de fiinţe umane,
tărâmurile extraterestre au început să privească această dezvoltare cu mare interes.
Diversitatea şi abundenţa de forme de viaţă a atras atenţia lor. Ele au simţit
că aici se întâmplă ceva special .
Între diferitele comunităţi galactice au avut loc o mulţime de lupte şi bătălii
pentru o lungă perioadă de timp. Acest lucru a fost un fenomen natural, într-un
anumit sens, deoarece conştiinţa
sufletelor implicate avea nevoie
de luptă pentru a afla totul despre eu-centru şi putere. Ei
exploraseră deja funcţionarea ego-ului
şi "au progresat ", devenind foarte abili în manipularea conştiinţei.
Ei au devenit experţi în subordonarea altor suflete, sau comunităţi de suflete,
regulilor lor prin metode psihice subtile sau mai puţin subtile.
Interesul pe care comunităţile galactice l-au avut în ceea ce priveşte pământul
a fost în principal egocentric. Ei au simţit oportunitatea de a-şi exercita
aici influenţa în moduri noi şi puternice. S-ar putea spune că în acel moment,
luptele intergalactice erau într-un punct mort.
Atunci când se luptă unul cu altul din nou şi din nou, după un timp se
va ajunge la un fel de echilibru, o
divizare pe zone de putere, ca să spunem aşa. Fiecare parte implicată ştie la
fel de bine unde există şi unde nu există loc de a acţiona. Astfel situaţia a
ajuns într-un impas şi inamicii galactici au sperat la noi oportunităţi pe
pământ. Ei sperau că pământul va putea oferi o scenă pentru reînnoirea luptei
şi ieşirea din impas.
Modul în care comunităţile galactice au căutat să-şi exercite influenţa lor pe pământ
, a fost prin manipularea conştiinţei
sufletelor pământ. Sufletele pământ au fost deosebit de receptive la influenţa
lor atunci când au intrat în etapa ego-ului. Înainte de acest stadiu, ele au
fost imune la orice influenţă de putere din afară pentru că ele însele nu aveau
înclinaţia de a-şi exercita puterea. Eşti imun la agresiune şi putere atunci
când nu există nimic în tine la care aceste energii să se poată ataşa. Deci,
energiile galactice nu au putut accesa sufletul, conştiinţa pământ, înainte ca
aceste suflete să decidă ele însele să exploreze energia puterii.
Trecerea la stadiul ego-ului a făcut
sufletele pământ vulnerabile, deoarece, dincolo de intenţia lor de a explora
ego-conştiinţa, ele erau încă în mare măsură, inocente şi naive. Deci, nu a
fost dificil pentru puterile galactice să-şi impună energiile lor asupra conştiinţei
sufletelor pământ. Căile prin care ele au operat, au fost cele de manipulare a
conştiinţei sau metodele de control a minţii. Tehnologiile lor au fost foarte
sofisticate, ele au folosit în cea mai
mare parte metode psihice, nu cu mult diferite
de cele de spălare a creierului prin sugestii hipnotice subconştiente.
Ele au operat la nivel psihic şi astral, dar au influenţat fiinţele umane până
la nivelul material / fizic al
organismului. Acestea au influenţat dezvoltarea creierului uman, restrângând
gama de experienţe accesibile fiinţelor
umane. Ele au stimulat, în principal, modelele de teamă legate de gândire şi
emoţii. Frica era deja prezentă în conştiinţa sufletelor pământ ca urmare a
suferinţei şi a dorului de casă pe care orice suflet tânăr îl poartă în
interiorul lui. Puterile galactice au luat această teamă existentă ca punct de
plecare în planul lor, pentru a mări şi mai mult energiile de frică şi supunere
în mintea şi planul emoţional al
sufletelor pământ. Aceasta le-a
permis să controleze conştiinţa umană.
Ulterior, războinicii galactici au încercat să-şi învingă vechii duşmani prin
fiinţa umană. Lupta pentru putere asupra omenirii a fost o luptă între duşmani
galactici vechi care au folosit fiinţele umane ca marionete, ca oameni de paie
.
Timida încercare a sufletelor pământ către individualitate şi autonomie a fost înăbuşită
în faşă prin această intervenţie
violentă, acest război pentru inima umanităţii. Cu toate acestea,
intervenienţii galactici nu le pot lua cu adevărat libertatea sufletelor lor. Cu
toată această masivă influenţă extraterestră, esenţa divină a fiecărui individ
suflet-conştiinţă a rămas indestructibilă. Sufletul nu poate fi distrus, deşi
natura sa divină şi liberă poate fi
mascată pentru o lungă perioadă de timp. Acest lucru se referă la faptul că
puterea nu este, în cele din urmă, reală. Puterea întotdeauna realizează la
sfârşit adevărul despre iluziile de frică şi ignoranţă. Ea poate doar ascunde
şi tăinui lucruri, ea nu poate crea sau distruge cu adevărat ceva.
Mai mult decât atât, acest autentic atac asupra sufletelor pământ nu a adus
numai întuneric pe pământ. Acesta a iniţiat,
în mod neintenţionat , o schimbare profundă în conştiinţa războinicilor
galactici, o cotitură spre următoarea etapă de conştiinţă: " A doua
inocenţă " sau Iluminarea.
Rădăcinile galactice ale sufletelor Lucrătorilor în Lumină
Ce legătură are noţiunea de suflet a Lucrătorilor în Lumină, cu această
istorie? Înainte de a veni pe pământ pentru a se întrupa în corpuri umane,
sufletele Lucrătorilor în Lumină au locuit în mai multe sisteme stelare pentru
o lungă perioadă de timp. În ceea ce priveşte cele trei etape de dezvoltare a
conştiinţei,ele au petrecut o mare parte din maturizarea lor acolo şi se află
în stadiul în care au explorat ego-conştiinţa şi toate tentaţiile puterii ce
izvorăsc din aceasta. A fost etapa în care au explorat întunericul şi în care
au abuzat foarte mult de puterea lor.
În această etapă galactică, Lucrătorii în Lumină au fost co-creatori ai fiinţei
umane aşa cum ea s-a dezvoltat. La fel ca alte forţe galactice, au avut
intenţia de a folosi omul ca pe o marionetă pentru a câştiga poziţia dominantă
în alte părţi ale universului. Sunt greu de explicat tehnicile pe care puterile
galactice le folosesc în bătăliile lor, deoarece acestea nu se potrivesc cu
nimic din lumea voastră, cel puţin în modul în care ei le-au perfecţionat. În
esenţă, tehnologia războinică galactică s-a bazat pe o ştiinţă non-materialistă
a energiei. Ei cunoşteau puterea psihicului şi ştiau că conştiinţa crează
realitatea fizică. Metafizica lor a fost mai adecvată decât punctul de vedere
materialist pe care oamenii voştri de ştiinţă îl îmbrăţişează. Pentru că
ştiinţa voastră consacrată concepe conştiinţa mai degrabă ca un rezultat al proceselor materiale, în loc să o conceapă
invers, aceasta nu poate fi pătrunsă de puterile creative şi cauzale ale
minţii.
La vârsta de Cro-Magnon, sufletele Lucrătorilor în Lumină au interferat cu
dezvoltarea naturală a omului la nivel genetic. Trebuie să concepem această
intervenţie genetică ca un proces de manipulare de sus în jos; au imprimat
creierul uman / conştiinţa cu forme de gândire speciale, care au afectat
structura fizică, celulară a organismului. Efectul acestor implanturi mentale a
fost că în creierul uman au fost instalate elemente robotice, mecanice, care au
diminuat în parte energia naturală şi conştiinţa de sine a fiinţei umane. A
fost un implant artificial care l-a transformat pe om într-un instrument
potrivit pentru atingerea obiectivelor strategice extraterestre.
Prin amestecul în acest fel în dezvoltarea vieţii pe pământ, sufletele
Lucrătorilor în Lumină au încălcat cursul natural al lucrurilor. Ele nu au
respectat integritatea sufletelor pământ care se aflau în evoluţie ca specie
umană. Într-un fel le-au furat dreptul
la libera lor alegere nou dobândită .
Există o regulă prin care nimeni nu poate răpi nici unui suflet libera alegere
, aşa cum am arătat la sfârşitul ultimului paragraf. Cu toate acestea, în
termeni practici, din cauza superiorităţii extraterestre la toate nivelurile,
sufletele pământ şi-au pierdut simţul de
auto-determinare într-o măsură importantă. Lucrătorii în Lumină au privit
fiinţele umane ca pe nişte instrumente, ca lucruri care în primul rând să îi
ajute să îşi realizeze scopul lor. În această etapă nu au fost gata să respecte
viaţa ca valoare în sine. Ei nu au recunoscut în "celălalt" (duşmanii
sau sclavii lor), un suflet viu ca ei.
Acum nu are nici un sens de a emite
judecăţi pe această temă, deoarece totul este parte dintr-o dezvoltare mai mare
şi mai profundă în conştiinţă. La nivelul cel mai profund nu există nici o
vină, doar libera alegere. Nu există victime, nici agresori, în cele din urmă
există doar experienţă.
Voi, suflete a Lucrătorilor în Lumină care aţi folosit odinioară aceste
mijloace întunecate de opresiune, v-aţi judecat foarte aspru pentru faptele
voastre după aceea. Chiar şi acum aveţi un
profund sentiment de vinovăţie în interiorul vostru, de care sunteţi
parţial conştienţi mai ales când aveţi sentimentul că nu sunteţi suficient de buni în orice aţi face. Acest sentiment
provine de la o interpretare greşită.
Este important să înţelegem că "Lucrătorii în Lumină" nu sunt ceva ce
pur şi simplu sunt sau nu sunt. Este ceva ce devii, intrând pe calea
călătoriei si experienţei: experimentezi şi
lumină şi întuneric. Devenind lumină
şi întuneric. Dacă am vrea să vă numim, v- am numi suflete Christice în loc
de Lucrători în Lumină.
Aţi avut vreodată experienţa în care o greşeală pe care aţi făcut-o, a schimbat
lucrurile în cele din urmă în mod pozitiv şi neaşteptat? Ceva similar s-a
întâmplat ca urmare a interferenţei galactice cu pământul şi umanitatea. În procesul de imprimare a
sufletelor pământ cu energiile lor, forţele galactice au creat de fapt un mare
creuzet de influenţe pe pământ. S-ar putea spune că elementele războinice din
diferite suflete galactice au fost implantate în cadrul umanităţii ca o cursă,
forţând astfel fiinţa umană să găsească o modalitate să le unească sau să le
aducă la o coexistenţă paşnică. Deşi această interferare a complicat straşnic
călătoria sufletelor pământ, ea a creat
în cele din urmă cea mai bună şansă pentru un progres pozitiv, o cale de ieşire
din impas în situaţia în care au ajuns conflictele galactice.
Amintiţi-vă, toate lucrurile sunt interconectate. Există un nivel la care sufletele pământ şi
sufletele galactice au fost şi sunt conduse de aceeaşi intenţie. Acesta este
nivelul angelic. Fiecare suflet este un înger în esenţă. La nivel angelic, atât războinicii galactici
cât şi sufletele pământ au consimţit să ia parte la drama cosmică schiţată mai
sus.
Interferenţa galactică nu numai că a
"ajutat" pământul să devină
creuzetul care a fost destinat să fie, a marcat, de asemenea, începutul unui
nou tip de conştiinţă în cadrul războinicilor galactici. În moduri neprevăzute
aceasta a marcat sfârşitul etapei ego-ului, sfârşitul maturităţii pentru ei, şi
începutul a ceva nou.
Sfârşitul etapei ego-ului pentru Lucrătorii în Lumină
Războaiele intergalatice ajunseseră în
mare impas înainte ca pământul să intre în joc. Când bătălia a fost reluată pe
pământ, ea a fost de fapt mutată pe
pământ. Prin acest transfer, ceva a început să se schimbe în conştiinţa
galactică. Timpul războaielor galactice a luat sfârşit.
Deşi au rămas implicate activ în ceea
ce priveşte umanitatea şi pământul, sufletele galactice s-au retras încet în
rolul de observator. În acest rol, ele au început să simtă un tip special de oboseală în interiorul fiinţei lor; au
simţit un fel de pustiire interioară, un gol interior. Deşi luptele şi
bătăliile au continuat, acestea nu le-au mai fascinat la fel de mult ca şi în
trecut. Ele au început să-şi pună tot felul de întrebări filozofice cum ar fi:
Care este sensul vieţii mele, de ce mă lupt tot timpul; mă poate face puterea
fericit cu adevărat ? Prin ridicarea acestor întrebări dezgustul lor faţă de
război a crescut puternic.
Războinicii galactici au ajuns treptat
la sfârşitul etapei ego-ului lor. Ei au transferat, fără să-şi dea seama,
energia înclinată către luptă a ego-ului şi zbuciumul puterii pe pământ, un loc
care a fost deschis energetic la această energie. Sufletele umane erau în acel
moment în punctul lor de plecare pentru a explora etapa ego-ului şi
conştiinţei.
În conştiinţa războinicilor galactici
s-a creat un anumit spaţiu: un spaţiu al îndoielii. Un spaţiu de reflecţie. Ei
au intrat într-o fază de transformare pe care o vom descrie prin următorii paşi
distinctivi :
1. A fi nemulţumiţi de ceea ce
conştiinţa bazată pe ego are să ofere, dorind ”altceva”: începutul sfârşitului
2. A deveni conştienţi de legăturile
conştiinţei bazate pe ego, recunoscând şi realizând emoţiile şi gândurile care
o însoţesc: mijlocul sfârşitului.
3. A lăsa să moară vechile energii
bazate pe ego din interiorul vostru, lepădând coconul, devenind noul vostru
sine: sfârşitul sfârşitului.
4. Trezirea în interiorul vostru a unei
conştiinţe bazate pe inimă, a unei conştiinţe motivate de iubire şi de
libertate; ajutorul dat altora pentru a face tranziţia.
Aceşti patru paşi marchează trecerea de
la conştiinţa bazată pe ego la conştiinţa bazată pe inimă. Vă rugăm să reţineţi
că atât pământul şi umanitatea cât şi tărâmurile galactice trec prin această
etapă, doar că nu o fac simultan.
Planeta Pământ este acum la pasul 3.
Lucrători în Lumină, mulţi dintre voi sunteţi de asemenea la pasul 3, în ton cu
procesul interior al pământului. Unii dintre voi încă se mai luptă cu pasul 2,
şi există unii care au ajuns la pasul 4, gustând deliciile fericirii sincere şi
inspiraţiei.
Cu toate acestea, mare parte din
umanitate nu doreşte să se elibereze de conştiinţa bazată pe ego. Ei nu au
făcut încă pasul 1 al fazei de tranziţie. Acest lucru nu este ceva ce trebuie
judecat, criticat sau să vă întristeze. Încercaţi să-l vedeţi ca pe un proces
natural, cum ar fi creşterea unei plante. Nu judeca floarea pentru că este doar
un boboc în loc să fie în plină înflorire. Încercaţi să-l vedeţi în această
lumină. Emiterea de judecăţi morale cu privire la efectele distructive ale
conştiinţei bazate pe ego în lumea voastră se bazează pe lipsa de introspecţie
în dinamica spirituală. Mai mult decât atât, vă slăbeşte energia de vreme ce uneori
simţiţi furie şi frustrare când vă uitaţi la ştiri sau citiţi ziarele şi nu
puteţi transforma aceste sentimente în ceva constructiv. Pur şi simplu vă
epuizează şi vă scade nivelul propriu de vibraţie. Încercaţi în mod intuitiv să
vedeţi semnificaţia în conştiinţa colectivă a lucrurilor pe care tocmai le-aţi
citit sau văzut în mass-media.
Nu are nici un rost să încercaţi să
schimbaţi sufletele care sunt încă captive în realitatea conştiinţei bazate pe
ego. Ele nu vor ”ajutorul” vostru deoarece ele nu sunt încă deschise la
energiile bazate pe inimă, energii pe care voi- Lucrătorii în Lumină- doriţi să
le împărtăşiţi cu ele. Chiar dacă vi se pare că ar avea nevoie de ajutor, atâta
timp cât ele nu îl doresc, ele nici nu au nevoie de el. Este chiar atât de simplu.
Lucrătorii în Lumină sunt foarte
dornici să ofere ajutor, dar ei îşi pierd adesea puterea de discernământ în
acest domeniu. Aceasta duce la o risipă de energie şi poate duce la îndoială de
sine şi dezamăgire din partea Lucrătorilor în Lumină. Vă rugăm să vă folosiţi
puterea discernământului aici, deoarece dorinţa de a ajuta poate deveni o
capcană tragică pentru Lucrătorii în Lumină, o capcană care să-i împiedice
să-şi completeze cu adevărat pasul 3 al tranziţiei.
Vom termina acum cu descrierea noastră
a Lucrătorilor în Lumină şi a sfârşitului etapei ego-ului lor. Aşa cum am spus,
la acea dată voi, printre alte imperii galactice, aţi interferat cu umanitatea
atunci când omul modern lua formă. Când aţi început să vă jucaţi din ce în ce
mai mult rolul de observator, aţi obosit să vă mai luptaţi.
Puterea pe care aţi deţinut-o pentru
atât de mult timp, a ajuns să vă domine şi a anihilat calităţile unice şi
individuale a ceea ce a dominat. Deci, nimic nou nu putea intra în realitatea
voastră. Aţi ucis tot ce a fost ”altul”. Acest mod de a proceda a făcut
realitatea voastră statică şi previzibilă după o vreme. Când aţi devenit
conştienţi de golul produs în voi de lupta pentru putere, conştiinţa voastră
s-a deschis la noi posibilităţi. A apărut o dorinţă pentru ”altceva”.
Aţi completat pasul 1 al tranziţiei
spre o conştiinţă bazată pe inimă. Energiile ego-ului, care au avut frâu liber
pentru eoni, s-au diminuat şi au permis un spaţiu pentru ”altceva”. În inimile
voastre o nouă energie s-a trezit, ca o floare gingaşă. O voce subtilă şi
domoală a început să vă vorbească despre ”acasă”, un loc pe care l-aţi cunoscut
odată, dar pe care l-aţi pierdut pe parcursul călătoriei voastre. Aţi simţit
dorul de casă în voi.
La fel ca sufletele pământ, şi voi aţi
experimentat odată starea oceanică de unitate din care se naşte fiecare suflet.
Aţi evoluat treptat din acest ocean ca unităţi individuale de conştiinţă. Ca
aceste ”mici suflete”, aţi avut o mare poftă de a explora, dar purtând în voi
în acelaşi timp memoria dureroasă a paradisului ce l-aţi lăsat în urmă.
Odată ce aţi intrat în etapa
conştiinţei bazate pe ego, mai târziu, această durere a rămas încă în voi. Ceea
ce în esenţă aţi încercat să faceţi, a fost să umpleţi acest gol din inima
voastră cu putere. V-aţi căutat implinirea jucându-vă de-a lupta şi cucerirea.
Puterea este energia care se opune cel
mai tare unităţii. Prin exercitarea puterii te izolezi singur de ”ceilalţi”.
Prin lupta pentru putere te distanţezi chiar mai mult de casă: conştiinţa
unităţii. De fapt, puterea vă duce departe de casă în loc să vă aducă mai
aproape de ea, a ascuns-o de voi pentru o lungă perioadă de timp, deoarece
puterea este puternic întreţesută cu iluzia.
Puterea îşi poate ascunde cu uşurinţă adevărata faţă unui suflet naiv şi
lipsit de experienţă. Puterea creează iluzia de abundenţă, împlinire,
recunoaştere şi chiar dragoste. Stadiul ego-ului este o etapă de explorare
neîngrădită a sferei de acţiune a puterii: a câştigului, a pierderii, a luptei,
a dominaţiei, a manipulării, de a fi agresorul fiind şi victima.
La nivel interior, sufletul se simte
sfâşiat în timpul acestei etape. Etapa de ego presupune un atac asupra
integrităţii sufletului. Prin integritate ne referim la unitatea şi
integritatea fizică a sufletului. La intrarea în stadiul conştiinţei bazate pe
ego, sufletul ajunge într-o stare de schizofrenie; îşi pierde inocenţa. Pe de o
parte sufletul se luptă şi cucereşte, pe de altă parte, el îşi dă seama că este
greşit să rănească sau să distrugă alte fiinţe vii. Aceasta nu este atât de rău
potrivit unor legi sau judecăţi obiective. Dar sufletul în subconştient îşi dă
seama că ceea ce face se opune cumva propriei sale naturi divine. Este în
natura şi esenţa sa divină să creeze şi
să dea viaţă. Atunci când sufletul operează dintr-o dorinţă de putere
personală apare un sentiment adânc de vinovăţie.
Din nou, nu există nici un verdict extern de suflet care să îl proclame a fi
vinovat. Sufletul singur îşi dă seama că îşi pierde inocenţa şi puritatea. În
timp ce în afară sufletul urmăreşte puterea, pe dinăuntru îl roade un sentiment
crescând de nevrednicie.
Stadiul conştiinţei bazate pe ego este
un stadiu natural în călătoria sufletului. De fapt, el implică explorarea
completă a unui aspect al sufletului şi anume: voinţa. Voinţa sufletului
constituie puntea de legătură dintre interior şi lumea exterioară. Voinţa este
acea parte din voi care concentrează energia sufletului vostru în lumea
materială. Voinţa poate fi inspirată de dorinţa de putere sau de dorinţa de
unitate. Acest lucru depinde de starea voastră de conştientizare interioară.
Când un suflet ajunge la sfârşitul etapei ego-ului, voinţa devine tot mai mult
o prelungire a inimii. Ego-ul sau voinţa personală nu sunt distruse, dar ele
curg în concordanţă cu înţelepciunea şi cu inspiraţia inimii. În acest moment ,
ego-ul acceptă cu bucurie inima drept ghidul său spiritual. Integritatea
naturală a sufletului este restabilită.
Când voi, sufletele Lucrători în
Lumină, aţi ajuns în stadiul 2 de tranziţie de la conştiinţa bazată pe ego la conştiinţa
bazată pe inimă, aţi simţit dorinţa sinceră de a corecta ce aţi făcut greşit pe
pământ. V-aţi dat seama că aţi tratat incorect fiinţele umane ce trăiesc pe
pământ şi că aţi împiedicat libera exprimare şi dezvoltare a sufletelor pământ.
V-aţi dat seama că aţi violat viaţa însăşi prin încercarea de a o manipula şi
de a o controla în funcţie de nevoile voastre. Aţi vrut să eliberaţi fiinţele
umane din lanţurile fricii şi limitările care au adus mult întuneric în viaţa
lor, şi aţi considerat că cel mai bine aţi putea realiza acest lucru prin
încarnarea în corpuri umane. Deci, v-aţi
încarnat în corpuri umane, al căror tipar energetic a fost parţial creat de
voi, în scopul de a transforma creaţiile voastre din interior. Sufletele
care au mers pe pământ cu această misiune au intenţionat să răspândească lumina
în propriile lor creaţii manipulate.
Prin urmare, ele sunt numite Lucrători
în Lumină. Aţi luat decizia de a face acest lucru – şi de a deveni implicaţi
într-o serie întreagă de vieţi pe pământ – dintr-un nou-născut sentiment de
responsabilitate şi, de asemenea, din nevoia sinceră de a lua asupra voastră
această povară karmică, pentru că aţi vrut să vă eliberaţi pe deplin de trecut.
© Pamela Kribbe
www.jeshua.net
|
|