Capitulare şi control
Descoperirea şi urmarea pasiunii noastre în viaţă
Mesaj de la Jeshua prin Pamela Kribbe
Dragi prieteni,
Eu vă vorbesc din inima conştiinţei Christice. Sunt Jeshua, dar eu nu sunt numai o anumită personalitate care a trăit pe pământ acum două mii de ani. Aici, eu reprezint mai mult decât atât. Eu reprezint energia Christică care trăieşte şi vibrează în întregime în inimile voastre. Cel care vorbeşte aici, acum aşadar reprezintă de asemenea propria voastră energie şi vibraţie; este propria voastră dorinţă simţită din inimă care este transformată în cuvinte în această cameră în care ne-am adunat.
Fiind astfel împreună, nu este pur şi simplu o transmitere a unei prelegeri…. este vorba de o reuniune şi celebrare a Noii Ere.Trezirea unei noi conştiinţe pare să fie considerabil depărtată în aceste timpuri. Se pare că există atât de multă lipsă de armonie şi conflicte în lumea voastră şi, într-adevăr, în voi înşivă de asemenea. Dar totuşi trezirea a început. O nouă dimensiune a conştiinţei este născută pe pământ chiar acum, şi după o lungă etapă de pregătire, ea va câştiga treptat un punct de sprijin şi va propaga un val de iluminare pe întreg pământul. Voi toţi faceţi parte din acest nou val de conştiinţă trezită, înghiţind pământul chiar acum. În multe sensuri ,voi sunteţi acel val de energie.
“Capitularea şi controlul” este o mare problemă în cadrul acestui proces de trezire spirituală, atât la nivel individual cât şi la nivel colectiv. La nivel politic, liderii mondiali se confruntă ei înşişi adesea cu această problemă. Este încă foarte dificil să te ocupi de politică şi să iei decizii din inimă. Politica nu pare a fi pregătită pentru aşa ceva încă. Cu toate acestea, capitularea în faţa înţelepciunii inimii este singura cale de ieşire din marile conflicte de pe pământ chiar acum, singura şansă pentru soluţionarea paşnică a acestor conflicte.
Sentimentul universal de conectare şi unitate care este posibil între oameni de rase, religii sau culturi foarte diferite, este fundamentul pentru pacea lumii. Recunoaşterea reciprocă ca fiinţe umane, în ciuda deosebirilor exterioare, este în creştere în rândul populaţiei lumii, şi este stimulată de tehnologia modernă a informaţiei, care reduce foarte mult distanţele în timp şi spaţiu. În acelaşi timp, deschiderea spre înţelegerea reciprocă este ameninţată de vechile noţiuni bazate pe frică de “noi” şi “ei”. Gândirea în termeni de bine şi rău, corect şi greşit, “noi” şi “ei”, perpetuează vechile ostilităţi şi alimentează o mare agitaţie emoţională. Aceste noţiuni de dezbinare sunt încă folosite de politicieni pentru a-şi susţine puterea.
Cu toate acestea, ceea ce determină în cele din urmă realitatea la nivel politic sunteţi voi, indivizii. Politica oglindeşte conştiinţa majorităţii individualităţilor împreună. Astfel, prin conştientizarea comună făcută de mai multe individualităţi independente, un nou nivel de conştiinţă ia naştere. Mai degrabă sau mai târziu la nivel politic, Eu vorbesc acum la nivel individual, la care voi toţi lucraţi pentru a integra energia inimii în vieţile voastre şi la care vă confruntaţi cu problema capitulării şi controlului.
Între timp, Vă cer ca pur şi simplu să simţiţi energia capitulării, care s-a adunat astăzi aici şi care se revarsă din inimile voastre. Voi toţi tânjiţi cu putere după sentimentul de eliberare şi de încredere, care inerent apare în capitulare, în renunţare. Însă adesea, voi nu ştiţi încă cum să integraţi această energie în viaţa voastră de zi cu zi.
Care este sursa controlului în viaţă? Prin control Eu înţeleg: dorinţa de a vă exercita puterea asupra vieţii, forţând-o să curgă în funcţie de dorinţele voastre, dorinţe pe care voi le percepeţi ca fiind corecte şi juste. De ce vreţi voi să exercitaţi control asupra vieţii voastre, şi tot timpul să trăiţi în tensiune şi anxietate din cauza asta? Sursa controlului este frica. Frica este adânc înrădăcinată în structura vieţii voastre: în creşterea, educaţia şi societatea voastră. Mecanismele de control sunt prezente peste tot şi vă sunt prezentate drept obiceiuri bune. Aparent, sunteţi persoane sensibile, raţionale dacă doriţi să aveţi control asupra vieţii voastre şi să o organizaţi în consecinţă.
Capitularea şi imprevizibilitatea vă insuflă un sentiment de teamă. Voi asociaţi capitularea cu renunţarea, cu a nu şti ce să faci, cu a fi copleşit de tumultul emoţiilor sau în criză. Aceasta, totuşi, este o concepţie foarte limitată despre capitulare. Este o concepţie născută din frică, din conştiinţa bazată pe ego. Există însă un sens mult mai pozitiv al capitulării, unul care presupune un stil de viaţă, un mod de a fi, în care îţi trăieşti viaţa cu încredere, fără nevoia de a controla, fără forţă sau manipulare.
Ego-ul este avid de control, pentru că este speriat. Ego-ul nu se identifică cu imaginile care provin de la suflet ci vă alimentează cu cele care provin din lumea exterioară. Ego-ul forţează constant păstrarea imaginii de sine, fie că este vorba de un om de afaceri de succes, de o soţie grijulie, sau de un terapeut capabil. El vrea să păstreze această imagine pentru a deţine controlul asupra gândurilor altora despre voi. Cu toate acestea, există întotdeauna momente în care ego-ul nu reuşeşte şi pierde. Acest lucru se poate întâmpla atunci când sunteţi extenuaţi, bolnavi sau relaţiile voastre se destramă. Ego-ul consideră aceste crize, care la un moment dat vă obligă să vă eliberaţi şi să capitulaţi, drept lovituri mortale.
În acest fel ego-ul asociază capitularea cu criza. Ego-ul trăieşte într-o continuă alternanţă dintre control şi criză. De multe ori, în momentele de criză adevărată din viaţa voastră, sunteţi invitaţi să priviţi comorile ascunse în interiorul vostru. Întotdeauna există un element pozitiv ascuns în criză care vă face semn să vă apropiaţi de inima voastră. În acest fel, viaţa vă aduce tot mai aproape de voi înşivă, de cunoaşterea şi înţelepciunea voastră interioară, chiar dacă trăiţi după dictatele ego-ului. Pentru că întotdeauna în viaţa voastră, mai devreme sau mai târziu, vor exista situaţii care vă vor provoca să capitulaţi. Viaţa întotdeauna vă va oferi oportunităţi pentru a alege capitularea ca stil de viaţă.
Voi ştiţi asta. Voi toţi cunoaşteţi aceste momente de capitulare ce urmează după o criză, momente preţioase de claritate şi de sensibilizare, în care vă daţi seama că sunteţi învăluiţi de curgerea unei respiraţii invizibile, divine. Vă daţi seama că această curgere divină a vieţii vrea ceea ce este cel mai bine pentru voi, şi că vă puteţi baza pe ea, chiar dacă aceasta nu vă aduce neapărat ceea ce aţi asteptat. Ceea ce aveţi de făcut pentru aceasta este să trăiţi permanent în conformitate cu această conştiinţă mai înaltă, să includeţi acest mod de a fi în viaţa voastră de zi cu zi, fără a fi nevoie să fiţi împinşi în ea de crize profunde şi disperare. Voi toţi tânjiţi după capitulare ca stil de viaţă.
Sunteţi cu toţii războinici versaţi. Aţi parcurs un drum lung. Uneori, în interiorul vostru vă simţiţi foarte bătrâni şi obosiţi, dar este mai bine să spun că sunteţi foarte obosiţi de ceea ce este vechi … … Sunteţi în căutarea unui mod de a fi care este lipsit de efort – inspirator şi care totuşi luminează şi curge. Cheia este să nu vă consumaţi în relaţiile voastre, de muncă sau alte scopuri, până când vă prăbuşiţi şi criza vă forţează să capitulaţi. Faceţi un pas mai departe, sau mai degrabă un pas înapoi, şi concentraţi-vă pe un stil de viaţă care este întotdeauna marcat de eliberare, încredere şi capitulare. Capitularea înseamnă: nu luptă, nu împotrivire ci curgere împreună cu fluxul vieţii, încrederea că viaţa vă va oferi exact ceea ce aveţi nevoie. Încrederea că nevoile voastre sunt cunoscute şi vor fi îndeplinite. Acceptaţi ceea ce este în viaţa voastră chiar acum şi fiţi prezenţi în ea. Despre acest mod de viaţă doresc să vă vorbesc, pentru că dorinţa voastră este profundă şi sinceră. Este o dorinţă spirituală care vine din sufletul vostru, fluxul divin din voi.
Blocajele pe calea capitulării : trei falşi dumnezei
Pe de o parte, este dorinţa voastră de a vă scoate măştile şi de a trăi pe de-a-ntregul acordaţi planului original al sufletului vostru. Tânjiţi după sinceritate, onestitate, dragoste şi conectivitate. Pe de altă parte, să vă scoateţi acele măşti este un lucru foarte dificil pentru voi. Aţi fost crescuţi cu credinţe şi structuri care s-au înrădăcinat în psihicul vostru şi care vă împiedică de la conectarea cu propriul vostru suflet. În special, aş dori să abordez trei idoli sau “zei falşi”, spre care vă îndreptaţi pentru ghidare, dar care, de fapt, vă scot din centrul vostru, afară din echilibrul necesar pentru a trăi în capitularea celui ce sunteţi cu adevărat.
Primul idol: Dumnezeu ca o autoritate deasupra voastră
Primul dumnezeu fals este Dumnezeu însuşi, adică Dumnezeu, conceput ca stăpânul şi maestrul creaţiei. Acest tip de Dumnezeu este o alcătuială umană, o imagine a lui Dumnezeu, care a influenţat profund cultura voastră.
Multi dintre voi cred că s-au eliberat de această imagine tradiţională a lui Dumnezeu. Voi spuneţi că voi nu mai credeţi într-o judecată şi pedeapsă a lui Dumnezeu, care stă deasupra voastră şi care ţine o evidenţă a succeselor şi eşecurilor voastre ca un profesor la şcoală. Voi spuneţi că credeţi într-un Dumnezeu al iubirii, care vă iartă în orice moment şi care vă preţuieşte şi vă încurajează. Cu toate acestea, prin modul rigid şi lipsit de iubire cu care vă trataţi de multe ori pe voi înşivă, acest vechi Dumnezeu este încă foarte viu! Nu de puţine ori vă spuneţi că nu aţi reuşit, că nu aveţi dreptate, că ar fi trebuit să progresaţi mai mult, fie în domeniul relaţiilor, al muncii sau spiritual. Vă torturaţi pe voi înşivă cu idei de genul: eu nu trăiesc la înălţimea aşteptărilor lui Dumnezeu, sunt o dezamăgire pentru ghizii mei spirituali sau Sinele superior, mi-am ratat misiunea, eu nu contribui cu nimic semnificativ în lume.
Mulţi dintre voi cred că, în secret cum am spune, există un ordin mai înalt în faţa căruia ar trebui să răspundă sau căruia să i se supună. Fie că este o “misiune de suflet” sau o “cale de viaţă” care a fost stabilită pentru voi, o ierarhie spirituală care are o “misiune” pentru voi, sau un ghid spiritual care vă spune ce să faceţi sau încotro să mergeţi … … în toate aceste cazuri voi credeţi în existenţa unei autorităţi superioare, un nivel spiritual deasupra voastră, pe care aţi face mai bine să-l ascultaţi. Dar din mometul în care voi credeţi într-o autoritate din afara voastră, care este capabilă să vă ofere ghidarea cu privire la ceea ce trebuie să faceţi în viaţa voastră, ne-am întors la Dumnezeul tradiţional. În conformitate cu această imagine, există un nivel de adevăr, la care lucrurile sunt fixe şi determinate, şi tot ce puteţi face este să trăiţi ,sau nu, în conformitate cu acesta. Aceasta este o imagine falsă.
Desigur, atunci când vă naşteţi, în sufletul vostru există intenţii pentru viaţa ce o să vină. Am putea numi aceste intenţii drept scopul vostru mai înalt pentru această viaţă, dar acesta nu a fost rânduit de nimic din afara voastră. Voi singuri aţi ales aşa şi v-aţi născut din propria voastră decizie şi dorinţă. Lucrurile din viaţa voastră, care sunt “prestabilite” – în sensul de foarte probabil să se întâmple, nimic nu este niciodată complet fixat – au fost create şi alese de voi. Vă puteţi conecta la scopul vieţii voastre sau la inspiraţia voastră mai înaltă oricând prin ascultarea sentimentelor voastre, a glasului inimii voastre, a dorinţelor voastre cele mai profunde. Aş dori să vă sfătuiesc să nu ascultaţi prea mult de exaltatele doctrine spirituale despre modul în care ar trebui să vă trăiţi viaţa. Ascultaţi mai ales de aşa-numita parte slabă din voi: emoţiile puternice care se manifestă în viaţa voastră de zi cu zi. Prin aceste emoţii, sufletul încearcă să ajungă la voi şi să vă spună ceva.
Dacă doriţi să ştiţi ceea ce sufletul vostru vrea să vă spună acum, uitaţi-vă la emoţiile care se repetă în viaţa voastră şi absorbiţi-le cât mai mult. Uitaţi-vă la ele într-un mod îngăduitor, dar cinstit. Nu acuzaţi pe nimeni altcineva pentru emoţiile voastre, nu le puneţi pe seama unor cauze din afara voastră, priviţi-le ca rezultat al alegerilor voastre. De exemplu, dacă adeseori sunteţi supăraţi şi furioşi, de unde vine asta ? Este ceva ce vă lipseşte? Ce vrea furia să vă spună ? Care este mesajul ascuns în ea ? Este sentimentul de a nu fi recunoscuţi sau apreciaţi de ceilalţi ? Vă e frică să le arătaţi cine sunteţi, vă e frică să vă susţineţi adevărul ? Vă ascundeţi sentimentele adevărate şi de multe ori este dificil pentru voi să vă stabiliţi clar limitele ? Adesea, prin furie, un veritabil mesaj este strigat înafara voastră : o dorinţă de a fi cine sunteti, de a arăta energia originală a sufletului vostru în lume. Dacă vă recunoaşteţi dorinţa sufletului vostru în furie, voi vă vedeţi Sinele vostru angelic strălucind prin copilul vostru interior.
Îngerul din interiorul vostru este “sinele superior” care vrea să se conecteze cu realitatea fizică, întrupat şi strălucindu-şi lumina asupra realităţii pământ. Este partea cunoaşterii. Copilul vostru interior este pasiunea vieţii în sine: este dorinţă, emoţie şi creativitate. Este partea care experimentează. Partea copil din voi este “sinele inferior” al vostru. Copilul interior este o sursă de bucurie şi de creativitate, în cazul în care trăieşte în armonie cu îngerul din voi. Dar dacă se rupe de mîngîierea îngerului şi pluteşte în derivă, este sursa emoţiilor scăpate de sub control. Furia se va transforma în ură şi răzbunare. Frica se va perverti în apărare, nevroze şi frustrare. Tristeţea va degenera în depresie şi amărăciune. Emoţiile originale sunt indicii … mesaje de la partea din voi care experimentează. Este copilul care, prin intermediul acestor emoţii, îşi ridică mâinile către îngerul din voi. Emoţiile exprimă pura, necunoscuta experienţă. Ele sunt o expresie a neînţelegerii. Prin conectarea cu îngerul emoţiile pot fi preluate ca indicii şi înţelese. Astfel, emoţiile devin instrumente de transformare şi de explorare: ” sinele inferior ” îmbogăţeşte şi împlineşte sinele superior, deoarece furnizează cunoaşterii simţirea satisfacţiei .Îngerul din voi se trezeşte la viaţă şi experimentează o bucurie profundă când i se permite să ilumineze copilul. Şi dacă sinele superior străluceşte în acest fel, corpul vostru emoţional se calmează şi îşi recâştigă echilibrul. Rezultatul curgerii împreună a îngerului şi a copilului este o intuitivă cunoaştere interioară, care pot impregna viaţa voastră cu lumină şi lipsă de efort.
Principiul superior şi principiul inferior din voi, îngerul şi copilul, sunt un tot organic, un întreg plin de înţeles. Noţiunile “superior” şi “inferior”, prin urmare, nu sunt chiar corecte. Este vorba despre un joc plin de bucurie între “a şti” şi “a experimenta”. Aceasta este interacţiunea care duce la adevăr, întrupata (spre deosebire de teoretica) înţelepciune.
Pentru a găsi îndrumări cu privire la viaţa voastră în acest moment, cel mai bine vă puteţi adresa copilului vostru interior. Dându-i atenţia de care are nevoie, îl copleşiţi cu conştiinţa voastră mai înaltă, atingerea îngerului. Pentru a ilustra acest lucru, să ne întoarcem la exemplul de mai sus, în care am vorbit de furie şi iritare. Odată ce v-aţi conectat la această emoţie şi o priviţi ca un copil, puteţi invita copilul să vină la voi. Puteţi să-l întrebaţi de ce este supărat şi de ce are nevoie de la voi pentru a se vindeca. Lăsaţi copilul să răspundă şi lăsaţi-l să se exprime foarte clar. Imaginaţi-vi-l vorbind cu voi într-un mod plin de viaţă, cu o expresie distinctă pe faţă şi un limbaj clar al corpului. Poate că vă dă un răspuns specific, cum ar fi “Vreau să renunţi la slujba ta!” sau “Vreau să iau lecţii de dans”, sau pot fi mai generale, cum ar fi “am nevoie să mă joc şi să mă relaxez mai mult” sau ” nu pot fi drăguţ tot timpul, ştii asta! ” . Luaţi răspunsul în serios şi trăiţi în conformitate cu el cât mai mult posibil!. Poate că nu puteţi face instantaneu lucrurile pe care copilul vostru interior le doreşte. Dar puteţi începe şi pas cu pas să începeţi să vă realizaţi dorinţele voastre.
Dacă îmbrăţişaţi copilul supărat, speriat sau trist din interiorul vostru cu dragoste şi acceptare, el este atins de îngerul din interiorul vostru, iar rezultatul este că sufletul vostru vă vorbeşte. Începeţi cu emoţiile, găsiţi dorul adevărat din spatele acestor emoţii, şi găsiţi o modalitate de a-l realiza pas cu pas.
În închipuire am tabloul îngerului şi copilului , acolo nu este loc pentru o figură autoritară lui Dumnezeu.”Superiorul” şi “inferiorul” se completează reciproc într-o relaţie deschisă, dinamică, evolutivă. Îngerul nu-i impune nimic copilului, şi nici copilul nu are nici o autoritate asupra îngerului. Aceasta este interacţiunea lor în care veţi descoperi ceea ce este potrivit pentru voi în acest moment.
Vă veţi găsi scopurile din viaţa voastră prin această legătură intimă între înger şi copil. În această conexiune, veţi descoperi ceea ce vă mişcă cu adevărat. Nici o autoritate din afara voastră nu poate să înlocuiască această conexiune, sau să facă conexiunea pentru voi. Un învăţător poate doar să vă ducă în această zona sacră din voi, unde puteţi permite copilului interior să fie preţuit şi inspirat de îngerul din voi. În această zonă, veţi afla cine sunteţi şi care sunt pasiunile voastre. Orientările generale despre cum să trăiţi o viaţă spirituală sunt aproape întotdeauna inadecvate, sau în cele din urmă nu de natură universală. Adevărul este fără formă. Fiecare creatură are propria sa formă, modul propriu de a-şi trăi Adevărul. Acesta este miracolul esenţei sufletului vostru unic. Adevăraţii învăţători spirituali nu predau în mod specific ce să faceţi şi ce nu, cum ar fi “să nu mănâncaţi carne” sau “meditaţi două ore pe zi”. Un învăţător adevărat ştie că totul constă în găsirea adevărului vostru propriu, în profundă comuniune cu voi înşivă. Învăţătorii vă pot arăta ceea ce le-a fost lor de ajutor pentru a-şi găsi drumul lor, dar ei nu vor transforma aceasta într-o regulă sau o dogmă.
Dacă aruncăm o privire la modul în care Dumnezeu a fost descris în cele mai multe dintre tradiţiile religioase, acest lucru este exact ceea ce s-a întâmplat acolo. Cele mai multe dintre ele sunt tradiţii bazate pe frică şi pe abuzul de putere. Nevoia de reguli clar restrictive şi dogme şi tendinţa către organizarea ierarhică întotdeauna arată că frica şi puterea fac jocurile. Acelaşi lucru se întâmplă, de asemenea, în spiritualitatea New Age. Luaţi de exemplu, multe din predicţiile şi teoriile speculative care circulă în prezent. Dacă mergeţi înainte cu acestea fără să vă consultaţi propriile voastre sentimente de bază despre ele, puteţi deveni nesiguri şi începe să vă întrebaţi, “am dreptul să fac aceste lucruri?” ” dacă pierd barca (sau nava spaţială …) în 2012 ?” sau “este starea chakrelor mele suficient de pură pentru a intra 5-a dimensiune ” ? Acest tip de întrebări cu siguranţă nu este de ajutor în creşterea voastră interioară. Eu vă rog: întoarceţi-vă către voi înşivă. Nu vă concentraţi pe mişcarea planetelor şi a stelelor, pe schimbările climatice sau pe judecăţile unui “maestru ascensionat” pentru a vă determina nivelul realizării de sine. Sunteţi centrul universului vostru, standardul şi piatra de temelie a lumii voastre. Acolo nu există Dumnezeu în afară de voi care să ştie mai bine sau care să determine lucrurile pentru voi. Nu numai că Dumnezeul proiectat odinioară în afara voastră, se află în voi, dar acest Dumnezeu nu este nici atotştiutor. Principiul divin din voi şi din toată creaţia este o forţă jucăuşă, care creşte şi evoluează într-un mod deschis şi imprevizibil.
În această imagine, “inferiorul” are un motiv incontestabil pentru existenţa sa: este combustibilul pentru creştere şi împlinire. Lumina şi întunericul au propriul lor rol de jucat şi în acceptarea amîndurora stă obţinerea iluminării. Căutarea luminii într-un mod unilateral, ignorând sau luptîndu-vă cu întunericul, la care unele grupuri spirituale aspiră, creează dezechilibru şi o subtilă rezistenţă la (şi dispreţul faţă de) viaţa pe pământ.
A face lucrurile greşit, a face greşeli, este în regulă şi vă poate aduce chiar o creştere mai mare decât încercarea de a evita greşelile. În “lucrurile rele” seminţele de lumină sunt în stare latentă. Numai prin experimentarea răului din interior, puteţi experimenta frumuseţea, puritatea şi adevăratul bine. Nu puteţi învăţa “din afară”. Voi, Dumnezeu prin voi, a plonjat în adânc (în realitate, în materie) pentru a deveni cunoaştere prin experienţă, nu să aplice cunoaşterea asupra experienţei. În acest fel, nu multe lucruri sunt non-spirituale. Toată experienţa este sacră şi plină de sens. Nu vă lăsaţi ghidaţi de norme din afară, să vă dicteze ceea ce este sănătos, corect şi spiritual să faceţi. Piatra de temelie este inima voastră: dacă ea simte că este bine pentru voi, atunci este în regulă. Renunţaţi la orice altceva.
Al doilea idol : standardele şi idealurile societăţii
Un alt zeu fals, care vă înstrăinează de energia originală a sufletului este “societatea”: standardele şi valorile care controlează lumea voastră socială şi care vă sunt transmise prin intermediul creşterii, educaţiei şi a mediului de la locul de muncă. Multe dintre idealurile societăţii sunt înrădăcinate în frică, în necesitatea de a controla şi de a structura viaţa astfel încât aceasta să devină un loc de joacă îngrijit şi frumos aranjat. Multe dintre normele de comportament nu sunt atât de mult inspirate de ceea ce oamenii simt cu adevărat şi de experienţă, ci de ceea ce pare privit din exterior.
Încercarea de a trăi după aceste standarde externe de conduită poate constitui o presiune mare pentru voi. Gândiţi-vă la frica de “nu se încadrează în”, nu au realizări suficiente, nu sunt suficient de frumoase, nu au nici o relaţie, etcetera. Prin compararea voastră înşivă cu imagini ireale de succes şi fericire, energia voastră creatoare se blochează şi nu vă mai simţiţi acasă în această lume.
Datorită tuturor acestor fă aşa, nu fă aşa, care au devenit ca o a doua piele, cu greu vă încumetaţi să vă exploraţi creativitatea voastră originală. Vă este frică să păşiţi în afara căii bătătorite. Dar exact aceasta este energia originală a sufletului, energia care vrea să se reverse unic de la voi, şi care atât este de binevenită pe pământ! Aceasta este partea din voi care este menită să aducă transformarea conştiinţei pe Pământ chiar acum.
Conectarea la impulsurile voastre creative şi exprimarea lor în felul vostru unic de multe ori cere să vă abateţi de la scopurile şi idealurile societăţii. Acesta poate fi cazul în care ritmul vostru natural de explorare şi apoi de exprimare a cine sunteţi pe plan material, nu se încadrează în schema societăţii în ceea ce priveşte cum şi când trebuie să realizaţi anumite lucruri în viaţă. Puteţi trece prima dată printr-un lung proces de autocunoaştere profundă, care nu realizează sau nu produce nimic la nivel exterior. În timp ce acest lucru poate părea ineficient sau nereuşit oamenilor, este posibil să fi muncit foarte mult la nivel interior, descoperind o mulţime de lucruri valoroase despre voi. Daţi-vă timp pentru a descoperi cine sunteţi, unde vă conduce energia voastră naturală, şi integraţi-o în fiinţa voastră emoţională şi fizică. Nu acordaţi atenţie succesului extern. Concentraţi-vă pe ceea ce simţiţi bine şi corect pentru voi, ceea ce vă face să vă simţiţi relaxaţi şi inspiraţi. Dacă vă descoperiţi acel mod de viaţă, în care experimentaţi pacea şi liniştea în interiorul vostru, vă va fi cel mai uşor să intraţi în contact cu energia originală a sufletului vostru.
Este multă frică în oameni cu privire la ceea ce societatea impune şi aşteaptă de la ei. Lucrul ciudat este faptul că “societatea”, ca atare, nici măcar nu există. Ceea ce avem este o mulţime de oameni, împreună, fiecare cu propriile lui dorinţe sincere şi cu profundele lui temeri. Fiecare vrea să fie liber în cel mai profund sens al cuvântului: să fie pur şi simplu ceea ce este, fără frica de a fi judecat de către “ceilalţi”. Gândiţi-vă din nou, prin urmare, oricând cheltuiţi o grămadă de atenţie pe ceea ce cred alţii despre voi. Deveniţi de fapt, cel mai mare duşman al altora, deoarece prin respectarea regulilor lor şi temându-vă de judecata lor, vă păstraţi false idealuri în viaţă şi vă sufocaţi unii pe ceilalţi chiar mai puternic. Aţi devenit “societate” pentru altcineva.
Mai ales voi, care sunteţi pionierii Noii Ere, puteţi fi un exemplu pentru oamenii care sunt prinşi în frică. Voi sunteţi acel exemplu atunci când staţi cu adevărat pe picioarele voastre, ascultându-vă cu atenţie sentimentele, trăind în consecinţă şi eliberându-vă de judecăţile din afară. Aceste judecăţi se nasc din frică, nu din iubire, şi sunt adeseori bazate pe norme vechi şi coduri de a căror origine adevărată nimeni nu îşi mai aminteste. Aceste standarde vechi, care nu mai au nici o legătură cu inima omului, aşteaptă să fie transformate din interior, de oameni care îndrăznesc să deschidă noi perspective. Societatea vă aşteaptă, aşteaptă idealuri şi standarde inspirate care ajută oamenii să se conecteze la inimile lor şi la dorinţele lor adevărate. Voi contribuiţi la transformarea conştiinţei colective , prin a fi un exemplu de iubire în loc de a fi un adept al fricii.
Îndrăzniţi să invitaţi partea jucăuşă, copilul din voi. Intraţi adeseori în contact cu copilul vostru interior: el ştie foarte bine ce vrea. Deseori, se întâmlă să simţiţi greu ceea ce inima voastră doreşte cu adevărat şi să simţiţi că v-aţi pierdut pasiunea. Acest lucru se datorează faptului că nu mai lăsaţi copilul interior să se joace, să fantazeze şi să viseze. Când vă evaluaţi după coduri externe (ceea ce este potrivit pentru vârsta mea, sex, stare socială), vă limitaţi si nu permiteţi copilului, visător şi vizionar, să vă scoată în afara acestor limite şi să vă conectaţi la ” codul vostru interior “.
Voi toţi aţi fost născuţi cu o sursă de inspiraţie, o dorinţă de a manifesta ceva pe pământ, atât pentru voi cât şi pentru ceilalţi (“societatea”). Nu aţi venit aici să trăiţi într-un turn de fildeş. Sunteţi o parte din conştiinţa colectivă de pe pământ şi aţi venit aici să fiţi un lider şi un inspirator al schimbărilor. Asta vă va face fericiţi şi împliniţi. Prin conectarea la copilul vostru interior, şi simţind încă o dată magia acelei pasiuni originale, iluzoriile limite şi graniţe vor fi ridicate şi voi vă veţi găsi drumul în viaţă într-un mod mult mai uşor şi mai luminos. Mai mult voi v-aţi setat liberi de zei falşi care vă menţin mici şi temători, mai mult să trăiţi cu un sentiment de libertate şi de capitulare în faţa inimii, şi şi mai mult universul vă va sprijini şi vă va oferi mijloacele necesare pentru a aduce pasiunea voastră la îndeplinire.
Al treilea idol: mila faţă de alţii şi suferinţa alături de ei
Există un alt dumnezeu fals pe care aş dori să-l menţionez şi care probabil vă preocupă cel mai mult în viaţa de zi cu zi. Este mila faţă de semeni, împărţirea sarcinilor cu cei dragi suferind alături de ei. Acum, puteţi întreba: cum poate fi asta un idol? Nu se presupune că eu ar trebui să mă conectez cu alte persoane, în special cu cei dragi, şi să îi ajut dacă pot? Ceea ce spun eu este despre tendinţa voastră de a vă conecta atât de profund cu oamenii din jurul vostru, încât sunteţi atraşi în durerea, problemele şi emoţiile lor negative şi pierdeţi legătura cu propria voastră bază şi pace interioară. Acest tip de milă şi de co-suferinţă nu este datoria voastră, nu este util pentru cealaltă persoană şi nu este corect din punct de vedere spiritual.
O mare parte din ceea ce numim “sensibilitate ridicată” este atât de deschisă la energia altor oameni încât se şterge distanţa dintre voi. Empatia voastră,( abilitatea voastră de a simţi starea de spirit şi emoţiile altor oameni) este în acest caz insuficient echilibrată de înţelegerea că energiile negative care se află în acea persoană îi aparţin ei şi nu vouă. Voi nu realizaţi suficient de clar că această negativitate joacă un rol viabil în viaţa celeilalte persoane şi că este posibil ca voi să o lămuriţi prin compasiunea şi înţelegerea voastră, dar că nu serveşte scopului cuiva dacă suferiţi împreună cu ea.
Desigur, v-ar plăcea să vedeţi că cei dragi duc o viaţă fericită şi împlinită (fie că este vorba de soţ, copil, părinte sau un prieten). Aţi vrea ca ei să se simtă mai bine şi ca problemele lor să fie rezolvate. Întotdeauna amintiţi-vă însă că problemele pe care le au sunt propriile lor creaţii. Probleme relaţionale, probleme de bani, probleme de sănătate, tulburări psihice …. toate acestea reflectă profunde conflicte interioare ale sufletului. Undeva în adâncul lor oamenii doresc să experimenteze aceste probleme, în scopul de a-şi clarifica ceva. S-ar părea că ei sunt victimele, mai ales atunci când ei se învârt în jurul aceleaşi probleme din nou şi din nou. Dar de multe ori asta înseamnă că ei încă mai doresc să experimenteze unele aspecte ale problemei mai profund şi că ei nu sunt încă deschişi ajutorului vostru. Dacă încercaţi să-i ajutaţi oricum, veţi deveni insistenţi şi cu tendinţe de control prin aceasta epuizându-vă propriile surse de energie. Apoi veţi renunţa în favoarea capitulării ca stil de viaţă.
Prin a acorda prea mult sau inadecvat, vă risipiţi energia şi vă înlănţuiţi emoţional de cel pe care-l ajutaţi. Acest lucru vă face dependenţi de alţii pentru ca voi înşivă să aveţi sentimentul de bine. Energiile voastre emoţionale se amestecă şi aceasta este una din cauzele majore ale pierderii de putere, vitalitate şi de conştiinţă de sine. Puţine lucruri vă pot epuiza energia atât de uşor ca un sentiment persistent de datorie, vină şi responsabilitate pentru altcineva.
Într-o astfel de “relaţie de ajutor” apar de multe ori probleme de putere, chiar dacă nici unul nu intenţionează asta. Printr-o dăruire prea mare sau inadecvată, cel care ajută, de fapt, încearcă să-şi acopere un gol interior care trece neobservat dacă este preocupat de altcineva. Faptul că ajutaţi pe altcineva v-ar putea face să vă simţiţi mai puternici şi mai siguri de voi. Cel care primeşte toată această atenţie, experimentează aceasta ca plăcută şi confortabilă şi în curând îşi va da seama că vă poate influenţa cu emoţiile şi cu starea lui de spirit. El ştie că, dacă lucrurile se înrăutăţesc pentru el, primeşte mai multă atenţie de la voi (pentru că vreţi ca lui să-i meargă bine nu rău). “Suferindul”, prin urmare, simte că are putere asupra voastră şi că merită să rămână în rolul de victimă. Într-o astfel de relaţie, are loc un schimb puternic de energie care vă va epuiza pe amândoi, pentru că nu este în aliniament cu ceea ce sufletele voastre doresc cu adevărat. Nu există nici un adevăr spiritual în modul în care vă reduceţi unul pe celălalt la nişte roluri foarte limitate. Cel care-şi oferă ajutorul va deveni în cele din urmă frustrat deoarece suferindul nu a progresat suficient: nu este în interesul lui să se schimbe, pentru că el a investit în rolul de victimă. Şi suferindul devine chiar mai blocat în rolul lui de victimă, el se adânceşte şi mai mult în acest rol, ceea ce-l poate paraliza complet . Ambii se vor supăra şi vor da vina unul pe celălat.
Voi simpatizaţi cu uşurinţă şi vă pare rău pentru oamenii din jurul vostru. Mai ales sufletele lucrători în lumină, care au un impuls profund de a răspândi lumina şi de conştientizare pe pământ, sunt foarte sensibile la suferinţa altora. Este greu pentru voi să vedeţi suferinţa pe scară globală, de exemplu, în regiunile din lume devastate de sărăcie sau de război, sau distrugerea şi poluarea mediului. Dar când vine vorba de suferinţa, care este aproape de voi, în mediul vostru personal, sunteţi afectaţi cel mai profund. Şi mai ales aici, sunteţi provocaţi să vă luaţi înapoi puterea.
Este important să realizaţi că nu sunteţi de ajutor cuiva prin faptul că vă consideraţi pe voi mai puţin importanţi. De multe ori credeţi că, dacă absorbiţi şi înghiţiţi o parte din emoţiile celeilalte persoane, vă conectaţi mai profund la ea şi că astfel o ajutaţi. Este ca şi cum aţi împărţi sarcina. Dar, prin preluarea necazurilor celuilalt, numai vă dublaţi povara. Umbra se adânceşte. Trecând prin suferinţă împreună cu o altă persoană, puterea voastră devine fragmentată şi spulberată de negativitatea din ea. Veţi crede că nu aveţi dreptul de a fi fericiţi, liniştiţi şi mulţumiţi voi înşivă, în timp ce aceasta suferă. Aceasta este o greşeală gravă. De fapt, opusul este adevărat.
A fi cu adevărat de ajutor cuiva presupune să vă puneţi energia în serviciul soluţiei problemei, nu a problemei în sine. Pentru a face acest lucru mai degrabă aveţi nevoie să deveniţi mai mari, şi nu mai mici. Cu cât mai multă conştiinţă de sine şi independenţă veţi radia, cu atât mai mult veţi reprezenta “energia soluţiei” şi cu atât mai mult puteţi însemna pentru altcineva, fără să vă epuizaţi. Dacă veţi suferi cu ei, atunci numai veţi afirma problema. Dacă rămâneţi centraţi şi calmi, nu rezonaţi cu emoţiile puternice iar pe de altă parte,vă deschideţi o altă perpectivă, un alt fel de a privi problema. În mod sigur prin faptul că nu rezonaţi cu energia problemei, voi aduceţi lumină nouă în ea.
Adevărata îndrumare spirituală nu implică rezolvarea problemelor altcuiva. Mai degrabă, înseamnă să fiţi un far de lumină şi de conştientizare a acestora, care reflectă problemele lor înapoi către ei într-un mod care să le permită să le privească în alt fel. Aceasta le permite să vadă sensul şi valoarea problemei, le restituie un sentiment de responsabilitate şi liberă alegere. Ceva din interiorul vostru le atinge inima şi îi inspiră: este energia iubirii. Este energia acceptării. În acest fel, le oferiţi “energia soluţiei” nu prin a face ceva pentru ei, ci prin a fi ceva pentru ei. Acesta este lucrul în lumină: a fi sinele vostru natural, a fi în pace cu voi înşivă şi radiind acea pace către ceilalţi. Nu este vorba despre a căra sarcinile altor oameni sau de a găsi soluţii la problemele lor. Este vorba despre a păstra energia soluţiei în fiinţa voastră şi a o împărtăşi deschis cu alţii. Aceasta este esenţa misiunii voastre pe pământ, esenţa a ceea ce înseamnă să aduci lumina.
Fiind sincer cu tine însuţi, având grijă de tine însuţi şi ascultând ceea ce intuiţia îţi spune este o precondiţie pentru a ancora frecvenţa iubirii pe pământ. Aceasta este ceea ce sufletul tău vrea pentru tine. Ori de cîte ori îi lăsaţi pe alţii să vă răpească energia, sau daţi prea mult din voi fricii sau nevoii de a controla, o parte din lumina voastră devine mată iar voi va trebui să vă recuperaţi şi să vă vindecaţi emoţional pentru a vă recăpăta echilibrul natural şi vitalitatea. Observaţi cum acest lucru se întâmplă în viaţa de zi cu zi. Dacă sunteţi îngrijoraţi cu privire la alţi oameni, de felul în care vă percep sau modul în care ar trebui să îi ajutaţi, şi gândurile voastre se învârt în cercuri, şi aceleaşi emoţii se repetă, sunteţi blocaţi în frică şi control. De multe ori, aveţi tendinţa de a dărui energie deoarece credeţi că voi faceţi lucrurile mai bine, ajutându-i pe oameni sau rezolvându-le problemele. Dar, fiţi atenţi: contribuţia voastră într-adevăr serveşte la soluţionarea problemei sau o afirmă şi, prin urmare perpetuează problema. Întrebaţi-vă dacă nu serviţi de fapt un idol, în locul propriei voastre lumini interioare.
Încercarea de a controla lucrurile de multe ori pare dreaptă şi sensibilă, dar de multe ori este doar frica cea care vă forţează. Frecvent vă simţiţi obosiţi şi extenuaţi de eforturile din diferitele domenii ale vieţii voastre, dar de multe ori voi vă băgaţi în asta şi simţiţi că sunteţi obligaţi să puneţi şi mai multă energie în ele. Credeţi că sunteţi datori cuiva, unei anumite organizaţii, societăţii sau chiar lui Dumnezeu. Dar oricând vă simţiţi epuizaţi emotional, împingând lucrurile prea departe, este într-adevăr timpul să vă opriţi şi să vă găsiţi un loc liniştit pentru voi. Este momentul să vă eliberaţi de lume şi să vă întoarceţi spre voi. Tăierea corzilor pentru un timp şi reconectarea la copilul vostru interior au o mare importanţă în a rămâne centraţi şi echilibraţi. Prin conectarea la copil, vă treziti, de asemenea angelicul, păstrătorul copilului. Vă conectaţi la ” sinele vostru inferior ” şi la “sinele vostru superior”, şi prin simţirea lor în interiorul vostru, şi ascultarea lor cu atenţie, veţi începe să simţiţi modul în care acestea se pot juca împreună cu bucurie în prezentul vostru. Devin clare lucrurile pe care trebuie să le faceţi sau să le continuaţi pentru a redeveni centraţi şi liniştiţi din nou.
Descoperirea şi urmarea pasiunii voastre
Toată lumea se naşte cu o pasiune. Imaginaţi-vă acea pasiune a fi un trandafir roşu, frumos. Imaginaţi-vă că, chiar înainte de a vă fi născut, staţi în picioare la marginea cerului, ţinând în mână acest trandafir roşu splendid . Deşi s-ar putea să ezitaţi în a face saltul în tărâmul pământului, întrebându-vă ,melancolic chiar, dacă sunteţi cu adevărat pregătiţi să o faceţi, simţiţi un foc adânc în interiorul vostru, o pasiune, care vi se prezintă ca trandafirul roşu. Acum, imaginaţi-vă că faceţi saltul, vă întrupaţi, şi că acum purtaţi trandafirul în interiorul vostru, în pântecele şi inima voastră. Lăsaţi energia trandafirului să vină la voi acum. Permiteţi pasiunii voastre înnăscute, inspiraţiei voastre să vi se prezinte în acest moment. Priviţi trandafirul, cum arată el acum? Luaţi prima imagine care vă apare în minte. Vi se pare că trandafirul are un aer un pic trist şi epuizat, sau radiază vibrant ? Vedeţi un boboc de trandafir sau o floare pe deplin înflorită ? Are nevoie de ceva de la voi în acest moment ? Poate de mai multă apă sau de mai multă lumină de la soare, sau mai multă dragoste şi atenţie, sau poate vrea să fie mutată într-un alt loc, cu mai multă hrană împrejur ? Imaginaţi-vă că-i daţi exact ceea ce are nevoie, şi simţiţi cum vă afectează aceasta la nivel interior.
Roşu este culoarea pământului şi a chakrei rădăcină sau de bază. Roşu este culoarea pasiunii. Sunteţi de multe ori speriaţi de propria voastră pasiune. Vă este frică să lăsaţi acest flux înnăscut să se exprime deschis în vieţile voastre, pentru că curge împotriva a ceea ce societatea sau tradiţia consideră potrivit, drept şi sănătos. Cu toate acestea, în fiecare dintre voi există o pasiune înnăscută şi o inspiraţie care este sursa existenţei voastre aici şi acum. Voi nu puteţi fi cu adevărat împliniţi şi inspiraţi până când nu permiteţi acelei energii să curgă prin viaţa voastră şi să o ghideze. Esenţa capitulării ca mod de viaţă este ca voi să vă predaţi vouă înşivă, pasiunii sufletului vostru, inspiraţiei care ancorează viaţa voastră actuală.
Există câteva modalităţi în care puteţi vedea dacă sunteţi conectaţi la pasiunea sufletului vostru.
1. Simţind inspiraţia – oriunde curge, acolo e locul în care trebuie să fiţi
Capitularea ca stil de viaţă presupune să vă lăsaţi ghidaţi de ceea ce vă inspiră cu adevărat. Capitularea nu este o energie pasivă. Prin capitularea faţă de ceea ce cu adevărat vă motivează şi vă inspiră, va deschide poarta unui flux de energie plin de viaţă şi activ în interiorul vostru. Pentru a vă descoperi acest flux, aveţi nevoie să aflaţi care este genul de activităţi în care energia voastră curge natural. Ce lucruri vă fac să vă simţiţi fericiţi şi liniştiţi ? În ce fel de ocupaţie sau preocupare simţiţi că lucrurile se mişcă fără efort şi în mod graţios? Care este esenţa acestor lucruri sau activităţi? Simţiţi esenţa lor – şi conştientizaţi că poate exista o varietate de moduri pentru ca această esenţă să prindă contur şi formă.
2. Fiind fidel propriei tale naturi – ceea ce faceţi în mod natural, este ceea la ce sunteţi buni
Pentru a vă recunoaşte pasiunea este necesar să vă daţi seama că mereu este ceva care este foarte natural pentru voi. Este ceva, o activitate sau o ocupaţie sau o formă de exprimare, de care sunteţi atraşi, interesaţi şi pe care o faceţi cu bucurie. Este ceva apropiat şi natural pentru voi, aproape de la sine evident din perspectiva voastră. Pentru a vă fructifica talentul vostru natural, va trebui să învăţaţi anumite deprinderi sau să urmaţi o anumită educaţie formală, dar va fi relativ uşor şi plin de bucurie pentru voi să faceţi acest lucru. Pasiunea voastră este ceva cu care abilităţile şi talentele voastre sunt acordate; implică activităţile în care sunteţi buni încă de la început.
3. Menţinerea unor limite clare şi curajul de a spune “nu” – vă luaţi în serios
Sunteţi în fluxul predării către voi înşivă dacă vă luaţi în serios suficient de mult încât să spuneţi nu lucrurilor sau persoanelor care vă împiedică sau vă deconectează de la acest flux. Numai atunci vă puteţi urma pasiunea când îndrăzniţi să spuneţi nu la ceea ce nu vi se potriveşte sau simţiţi că nu este bun pentru voi. Capitulând faţă de voi înşivă, inspiraţia voastră unică, presupune să fiţi imaturi şi încăpăţânaţi uneori, stând deoparte şi având încredere în mesajele inimii voastre, chiar dacă oamenii spun că sunteţi absurzi şi nesăbuiţi. Este vorba de loialitatea faţă de voi înşivă. Îndrăzniţi să fiţi magnific, îndrăzniţi să faceţi o diferenţă! Nu există într-adevăr nici o altă alternativă, ştiţi. Alternativa este aceea că fluxul vostru natural de inspiraţie se blochează şi seacă iar voi începeţi să vă simţiţi frustraţi, goi, furioşi şi neîmpliniţi. Dacă voi nu alegeţi pentru voi înşivă, voi alegeţi împotriva voastră. Energia trandafirului, pasiunea voastră, se retrage iar aceasta vă creează probleme psihologice cum ar fi singurătatea, înstrăinarea şi în cele din urmă depresia. Prin urmare, îndrăzniţi să spuneţi nu, îndrăzniţi să vă stabiliţi un spaţiu cu limite clare. Nu vă temeţi să fiţi “egoişti”, în conformitate cu standardele de zei falşi.
4. Răbdarea şi ritmul – fă-o pas cu pas
Dacă sunteţi conectaţi la energia sufletului vostru, la inspiraţia voastră, o cale va deveni clară pentru voi în viaţa voastră de zi cu zi. Oportunităţile (sub forma oamenilor sau situaţiilor pe care le veţi întâlni) vor veni spre voi cu o viteză şi într-un ritm care vi se potriveşte. Dacă vreţi să fiţi în armonie cu acest flux al manifestării, rămâneţi în prezent şi luaţi-o pas cu pas. Încercaţi să nu alergaţi în faţa tuturor lucrurilor care trebuie să se întâmple pentru a vă împlini visele şi pasiunea. Viaţa are grijă de voi, voi nu trebuie neapărat să aveţi grijă de viaţă. Pur şi simplu simţiţi-vă pasiunea şi încredinţaţi-vă în mâinile Dumnezeului din voi. Lăsaţi îngerul din voi să păstreze şi să vegheze asupra viselor şi dorinţelor copilului vostru interior. Capitulare şi încredere!
Vă mulţumesc foarte mult că aţi fost astăzi aici. Este o mare plăcere să fiu cu voi şi amintiţi-vă că acel Eu care spune acest lucru, de asemenea, reprezintă foarte mult propria voastră energie. Este propria voastră energie, care vă face semn cu mâna şi vă invită: îndrăzniţi să trăiţi, îndrăzniţi să fiţi cine sunteţi !
© Pamela Kribbe